Parfum cârlionţat

Femeia -naltã cu pãr ondulat

Mi-a intrat în suflet într-o primãvarã.

La ceas tihnit, cu mult fum de ţigarã,

O vãd plutind pe cerul platinat.

Degeaba stau lihnit şi-nnegurat

Visând la cea mai reuşitã searã.

A fost demult, dar încã mã-nfioarã

Un vag parfum de pãr cârlionţat.

Un chip apare şi se-ascunde

Mã tot intreb : Când va veni şi unde

Îl  voi revedea şi cum ?

Se-tinde-n inimã şi-n minte

Încã simţind acel parfum

Al readucerii aminte.